Domenii de aplicare Georadar

     

     

    Metoda de prospecţiune georadar (Ground Penetrating Radar) reprezintă o tehnologie modernă de investigare care a fost creată relativ recent. Imediat după cel de-al doilea război mondial, SUA au folosit această metodă numai în aplicaţii militare, iar din anii şaizeci şi în aplicaţii civile. Un avânt deosebit a luat această metodă după 1970, când s-au dezvoltat şi trei mari firme producătoare de echipament: Geophysical Survey Systems Inc. (GSSI) din SUA, Ekko Pulse-Canada şi ABEM Instrument AB din Suedia.

    Domeniile de aplicaţie ale metodei sunt foarte diverse: geologie inginerească, hidrogeologie şi hidrologie, construcţii şi inginerie civilă, arheologie şi protecţia mediului, etc.

    În domeniul geologiei inginereşti, metoda georadar poate fi folosită pentru determinarea structurilor geologice, faliilor, limitelor reper în masive de rocă omogenă, pentru cercetarea rocii de bază, la determinarea golurilor şi cavităţilor în masive de rocă, determinarea variaţiei calităţii (gradului de alterare) rocilor în cadrul aceluiaşi masiv reflectate în schimbarea proprietăţilor electrice, localizarea zonelor de rocă decomprimată care periclitează securitatea lucrărilor miniere ş.a.m.d.

    În domeniul hidrogeologiei şi hidrologiei metoda poate fi folosită pentru cartarea pânzei de apă freatică, determinări de umiditate, măsurători ale grosimii gheţii şi noroiului (ca de exemplu în cazul rezervoarelor decantoare), detectarea scurgerilor din conducte sau detectarea reliefului râurilor şi lacurilor, detectarea reliefului pe fundul râurilor şi lacurilor.

    În ingineria civilă şi domeniul construcţiilor industriale prin metoda georadar pot fi detectate cabluri şi corpuri metalice şi nemetalice (conducte, ţevi, canalizări, rezervoare), goluri şi cavităţi, pentru detectarea faliilor, fisurilor şi rupturilor în beton şi alte materiale compozite, detectarea structurilor de rezistenţă şi localizarea armăturilor sau la testarea integrităţii căilor de rulare (şosele, căi ferate, etc.), evaluarea grosimii pavajelor.

    Metoda georadar poate fi folosită şi în domeniile arheologiei şi protecţiei mediului la detectarea structurilor îngropate, a rămăşiţelor organice şi anorganice, la localizarea corpurilor şi obiectivelor îngropate, la detectarea şi delimitarea zonelor ascunse îngropate (foste locuri de deversare a gunoaielor) şi la examinarea şi delimitarea zonelor poluate cu hidrocarburi sau cu diferite substanţe chimice din sol şi subsol prin activitatea industrială.